Cineva spunea c e. Cea mai bun carta a la mea. Chiar dac nu mi-am ierarhizat niciodat crile, totui, a putea spune c aceast carta necesito cel mai mare efort pentru a fi neleas pentru c am utilizate foarte multe concepte i am detaliat teorii i practici din logic i din psihologie. Este o incursión en la psiquiología cognitiva, en la esfera de la transparencia mecanistica nvrii en la profesión de geografía. A nva s nvei este una dintre competenele dezirabile, propuse de ctre UE pentru cetenii europeni. Cum i nvm pe alii s nvee Rspunsul la aceta ntrebare l caut, cu siguran, te educatorii pentru ca elevii lor obin cele mai bune rezultate. Más información sobre este lugar Más detalles sobre el alquiler de Casa en Nueva York, Estados Unidos. N aceast carte oferun unele rspunsur la cum se produce nvarea, fcndu-se distinción en memorare i nvare. Desigur, nu avem pretenia c am oferit rspunsurile la toate ntrebrile despre nvare, dar am deschis o fereastr pentru cei cuidado sunt preocupante de excelen n predare. Cu siguran c nu existen o singur metod de una nva cunotinele, cum nu exist un singur tip de cunotine. Dup prezentarea procesului de nvare, am detaliat o variete de situ on n care se poate produce nvarea pentru a le oferi educatorilor informaii i ejemplo asupra mecanismelor cognitivo i a asupra contextului n cuidado acestea pot fi antrenate. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,. (En lo sucesivo, en lo sucesivo), se entiende que se trata de una empresa que se ocupa de la competencia, de la competencia y de la competencia, de la competencia y de la competencia Un crítico gndi, luarea deciziilor). N prezentarea competenei de comunicare competen el cuidado se formeaz el toate disciplinele, el numeral el limba y la literatura romn am insiste asupra nelegerii textelor i asupra producerii textelor. Managementul informaiei reprezint esena procesului de nvare. Motiv pentru care am detaliat cum anum de poeta realiza cutarea, analiza i extragerea informaiilor, prelucrarea i organizarea acestora. Am prezentat un ansamblu de organizatori grafici (organizador de conocimientos, esquema), cu ejemplo clarificatoare soy subliniat imporana elaborrii lor n activitatea cu elevii. La premisa de la atención am pleacat este aceea c, printr-o procesar la un nivel superior profundidad de información (prin elaborare de scheme), se dobndesc cunotine de bun calitate, deci se producir nvarea, nu simpla memorare. Desigur, nu avem pretenia c am oferit rspunsurile la toate ntrebrile despre nvare, dar am deschis o fereastr pentru cei cuidado sunt preocupante de excelen n predare. Cartea aceasta este o surs bun de nvare pentru fiecare educador care i dorete s fie competente n domeniul su de activitate. Capitolul 1 NVAREA UMAN 1.1. Importana nvrii umane 1.2. Caracteristicile nvrii 1.3. Procesul nvrii 1.3.1. Motivaia pentru nvare 1.3.1.1. Semnificaia nevoilor umane n nvare 1.3.1.2. Relaia dintre nevoi, scopuri i nvare 1.3.1.3. Rolul emoiilor n dobndirea cunotinelor 1.3.1.4. Rolul atitudinilor i valorilor n nvare 1.3.1.5. Amploarea sarcinii de realizat 1.3.1.6. Rolul voinei n nvare 1.3.2. Dobndirea cunotinelor 1.3.2.1. Evocarea cunotinelor anterioare 1.3.2.2. Confruntarea cu noile informaii sau experiene 1.3.3. Evaluarea formativ vs evaluarea normativ 1.3.4. Consolidarea cunotinelor 1.4. Rolurile profesorului n predarea de tip constructivista Capitolul 2 SITUAII DE NVARE 2.1. Delimitri conceptuale 2.2. Structura situaiei de nvare 2.3. Caracteristicile situaiei de nvare 2.4. Funciile situaiei de nvare 2.5. Clasificarea situaiilor de nvare 2.5.1. Categorías de actividades de organización de actividades 2.5.2. Categorías de actividades de educación secundaria y de desarrollo 2.5.3. Categorías de actividades de enseñanza secundaria y formación profesional 2.5.4. Categorías de actividades de producción de un módulo de producción a nvrii 2.5.5. Clasificaciones de la práctica de la producción psíquica predominante 2.5.6. Categorías de situación de nvare dup tipul 2.6. Proeectarea situaiei de nvare Capitolul 3 NVAREA DIN PERSPECTIVA MOTIVAIEI 3.1. Nvarea din perspectiva behaviorista a motivaiei 3.2. Nvarea din perspectiva teoriei atribuirii 3.3. Nvarea din perspectiva teoriei nvrii social 3.4. Nvarea din perspectiva teoriei expectanei 3.5. Nvarea din perspectiva teoriei situaiei motivaionale 3.6. Nvarea din perspectiu modelului timpului continuu 3.7. Nvarea din perspectiva modelului clasei 3.8. Nvarea din perspectiva modelului META 3.9. Nvarea din perspectiva modelului. ARCS Capitolul 4 NVAREA CUNOTINELOR DECLARATIVE 4.1. Nvarea cunotinelor punctuale 4.1.1. Nvarea semnificaiei literelor n geografie 4.1.2. Nvarea denumirilor n geografie 4.1.3. Nvarea semnificaiei cifrelor n geografie 4.1.4. Nvarea semnificaiei culorilor n geografie 4.1.5. Nvarea semnelor convenionale 4.2. Nvarea noiunilor (termenilor) i a judecilor (propoziiilor) 4.2.1. Noiuni, termeni, concepte, idei 4.2.2. Structura noiunii 4.2.2.1. Sfera noiunii 4.2.2.2. Coninutul noiunii 4.2.3. Relaiile dintre noiuni 4.2.3.1. Relaiile de sfer dintre noiuni 4.2.3.2. Relaii de coninut dintre noiuni 4.2.4. Clasificarea noiunilor 4.2.5. Operaii logice constructive 4.2.5.1. Generalizarea i specificarea 4.2.5.2. Diviseriunea i clasificarea 4.2.5.3. Analiza i sinteza 4.2.6. Definiia noiunii 4.3. Concepto de situación 4.3.1. Concepto, tipuri de concepte 4.3.2. Modele de formare a conceptelor 4.3.3. Formarea sau specificarea unui concept 4.4. Complejo cognitivo estructural 4.4.1. Propoziii i reele de propoziii 4.4.2. Semántica de Reeaua 4.4.4. Esquema cognitivo 4.4.6. Harta cognitiv 4.5. Metacunotinele declarativa Capitolul 5 NVAREA CUNOTINELOR PROCEDURALE 5.1. Conceptul de cunotine procedurale 5.2.1. Operador de Blocul 5.2.1.1. Tipuri de operaii 5.2.1.2. Evoluia ontogenetic a operaiilor gndirii 5.2.1.3. Proprietile operaiilor mentale din perspectiv genética 5.2.2. Relaiile operaiilor cu blocul coninuturilor 5.2.3. Relaiile operaiilor cu blocul produselor 5.2.4. Relaiile operaiilor cublul relaiilor 5.2.5. Relaiile operaiilor cu capacitile 5.2.6. Relaia operaiilor cu abilitile 5.3. Forme de procesar la información sobre el nivel del producto 5.3.1. Procesarea inductiv 5.3.2. Procesarea de tip deductiv 5.3.3. Procesarea de tip analogic 5.4. Metodologia dobndirii cunotinelor procedurale 5.5. Relaia dintre obiective, cunotine i capaciti 5.6. Regula de aciune 5.9.1. Concepto de algoritmo 5.9.2. Descrierea unui algoritm 5.9.3. Tipuri de algoritmi 5.10. Estrategia cognitiva 5.10.1. Clasificarea strategiilor cognitiva 5.10.2. Estrategias cognitivas generales y estratégicas 5.10.3. Estrategia cognitiva prospectiva i estrategi retrospectiva cognitiva 5.10.4. Estrategias cognitivas algoritmice i strategii cognitivas euristice 5.11. Estrategia metacognitiva 5.11.1. Delimitri conceptuale 5.11.2. Tipuri de strategii metacognitive 5.11.3. Dobndirea strategiilor metacognitive 5.12. Modelul mental 5.13. Scenariul cognitiv Capitolul 6 FORMAREA ATITUDINILOR 6.1. Conceptul de atitudine 6.2. Tipuri de atitudini 6.3. Formarea atitudinilor 6.3.1. Nvarea social 6.3.2. Comparación social 6.3.3. Factorii genetici 6.4. Convergena / divergena dintre atitudini, opinii i comportamente 6.5. Importana atitudinilor rezolutive n grup 6.6. Importancia actitudinilor pozitive Cap. 7 DOBNDIREA COMPETENELOR 7.1.Consideraii generale asupra competenelor 7.1.1. Concepto de competencia 7.1.2. Tipuri de competene 7.1.3. Competene transferabile 7.1.4. Actividad de integración para la formación de competencias 7.1.5. Interveniile pedagogice prin care se favorizeaz formarea competenelor 7.2. Competena de comunicare 7.2.1. Delimitri conceptuale 7.2.1.1. Comunicarea oral (comunicación oral) 7.2.1.2. Comunicarea scris (comunicación escrita) 7.2.2. Perspectiva psihologice asupra nelegerii textelor 7.2.2.1. Consideraii asupra textelor 7.2.2.2. Procesele cognitive ale comprehensiunii textului 7.2.2.3. Strategii de optimizare a comprehensiunii textului citit 7.2.2.4. Estrategias metacognitivas de nelegere a textului 7.2.2.5. Nvarea vs memorarea coninutului textului 7.2.3. Producer textelor 7.2.3.1. Scrierea funcional. Luarea notielor 7.2.3.2. Scrierea reflexiv 7.2.3.3. Scrierea imaginativ 7.2.3.4. Scrierea despre alte texte (rezumatul, recenzia, referatul, eseul, conspectul) 7.3. Managementul informaiei (gestión de la información) 7.3.1. Cutarea, analiza i extragerea informaiilor 7.3.1.1. Cutarea surselor de informaii 7.3.1.2. Cutarea, analiza i extragerea informaiilor 7.3.1.3. Alctuirea bibliografiei 7.3.2. Competencia de a prelucra i organiza informaii 7.3.3. Prelucrarea i sintetizarea informaiilor n tabele 7.3.3.1. Tabelele liniare verticale 7.3.3.2. Tabelele liniare orizontale 7.3.3.3. Tabelul sinóptico 7.3.4.1. Matricea SWOT 7.3.4.2. Matricea conceptual 7.3.4.4. Faa de mas 7.3.4.7. Plriile gnditoare 7.3.4.8. Perspectiva de Nou 7.3.5. Esquema del programa 7.3.5.1. Régimen liniare orizontale 7.3.5.2. Scheme liniare verticale 7.3.6. Esquema de arborescencia 7.3.6.1. Esquema de punta arbóreo horizontal 7.3.6.2. Esquema de punta arbórea vertical 7.3.7. Esquema piramidal 7.3.8. Esquema circular sau secvenial 7.3.9. Esquema de punta ciorchina 7.3.10. Esquema de punta pianjen 7.3.11. Esquema sistémico 7.3.12.1. Diagrama Ishikawa 7.3.12.2. Diagrama Venn 7.3.12.3. Diagrama V 7.4. Resolución de problemas 7.4.1. Concepto de problema 7.4.2. Competena de a rezolva probleme 7.4.3. Algoritmul rezolvrii unei probleme 7.4.4. Strategii algoritmice i strategii euristice de rezolvare a problemelor 7.4.5. Rezolvarea creativ a problemelor 7.5. Managementul timpului (gestión del tiempo) 7.5.1. Delimitri conceptuale 7.5.2. Dobndirea competenei managementului timpului 7.5.2.1. Analiza activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.2. Controlul activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.3. Planificarea activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.4. Organizarea activitilor proprii raportate la timp 7.5.2.5. Monitorizarea utilizrii timpului 7.6. Competena de a gndi crítica (pensamiento crítico) 7.6.1. Necesitatea gndirii critice 7.6.2. Paradigma gndirii critice 7.6.3. Cunotinele integra competenei de a gndi critic 7.6.4. Niveluri cognitive n gndirea crítico 7.6.5. Gndire crítico asupra problemei plantelor modificate genética 7.7. Luarea deciziilor 7.7.1. Competena de a lua decizii 7.7.2. Tipuri de decizii 7.7.3. Temerile n procesul decizional 7.7.4. Atitudinile n luarea deciziilor 7.7.5. Etapele procesului raional de luare y deciziilor 7.7.6. Estrategias de luare a unei decizii 7.8. Analizarea i interpretarea fotografiilor 7.8.1. Competencia de interpretación y fotografías 7.8.2. Analizarea fotografica 7.8.3. Interpretare coninutului fotografiilor 7.9. Analizarea i interpretarea diagramelor 7.9.1. Competencia de análisis y diagrama de interpretación 7.9.2. Analizarea diagramelor 7.9.3. Interpretarea diagramelor 7.9.4. Analizarea i interpretarea climogramei 7.10. Analizarea i interpretarea hrilor 7.10.1. Competencia de análisis y interpretación 7.10.2. Analizarea hrii 7.10.3. Interpretare hrii 7.11. Elaborarea i prezentarea unui poster 7.11.1. Competencia de impresión y póster 7.11.2. Dobndirea competenei de a elabora i prezenta un poster 7.11.3. Dobndirea competenei de una evalua la ONU posterDiferen Transcripción de diferen Valenele formativa ale strategiilor difErEniate n profesionalizarea iniial un cadrelor didactice Graie acestor fecha am constatat c prin difereniere reuim s: ne raportm La modulo de gndire, aciune i simire un ce Celor nva cunoatem valorile i potenialul Personalitii, dezvoltm, structuri, cognitivo, mai, complexe, estímulo, cunoaterea de sine, ceativitatea, generm, comportamente, noi, calitativ, superioare, asigurm, relai, estimulante, de, comunicare, relaionare, stimulus, crearea, unor, modele, pee, educatul, s, implementeze, viitoarea, activitate, didactic. Hrile conceptuale pot fi folosite pentru: a proiecta o structur complex a unui texto lung a explicar modul cum noile cunotine se integreaz n sistemul celor vechi ntr-un domeniu de studiu a stimula generarea de idei noi a comunica sau reprezenta idei complexe a crea soluii alternative Uni probleme date a uura nelegerea ia accesibiliza cunoaterea un ejemplo de modulación de la percepción, de la reprezencia y de la gestión a la vez realità reprezenta reelele dintre concepte a desfura. Aplicaiile conceptuale hrilor Etapa 1: se transcrie fiecare concepto / idee PE o foaie de hrtie (SE olla folosi htii de culori diferite) Etapa 2: se aranjeaz conceptele pe cartel de las Naciones Unidas (foaie yegua) Astfel: conceptele generale n partea de Sus un Foii celelalte Concepte mai jos dect conceptele generale Etapa 3: se aranjeaz conceptele astfel nct s decurg unul din cellalt se pot aduga i alte concepte cu scopul de a uura nelegerea sau a explicar ori dezvolta conceptele existing Etapa 4: se rearaz linii ntre concepte Etapa 5: pe Liniile dintre concepte se scrie un cuvnt sau mai multe pentru a explique relaiile Etapa 6: se trec ejemplo sub concepte se conecte de actea printr-un singur cuvnt Etapa 7: se copiar rezultatul obinut pea foaie de hrtie, realiznd harta conceptual n locul Foilor colorate se pot foliosi diferencia de geometría de culori diferite. Etapele construirii unei hri conceptuale Diagrama Tabele Hri mintale Grafice Schie Tipo de organizador grafici Estrategia de nvare Instrumento de interpretación de nelegerii prin prelucrarea primar a informaiilor y formarea imaginilor mintale Procedimiento de organización y comunicación. Strategia Lecturii activa contextuale Metoda Lecturii performante Metoda RICAR Tehnica SPIR Tehnica PQRST Tehnica SQ3R Tehnica APase Tehnica ASESINATO Metoda Comentariului De Texto Tehnica Lecturii cu redactarea de texto scris Metoda nvrii prin Analiza de coninut Metoda Hrii mentale Metoda nvrii Prin Demonstraie Metoda nvrii prin operaii de definire Repertoriu de strategii, metode i tehnici de invare Strategii de nvare (clasificare) Experimentul de intervenie Stabilirea criteriului de difereniere (stilul de nvare, tipul de InteliGen) Identificarea stilurilor de nvare ia tipului de InteliGen pentru eantionul respectiv (prin chestionare) Stabilirea punctelor Forte pentru fiecare stil de nvare Organizarea unui GHID al elevului, ce incluir sugestii de eficientizare un stilului de nvare Selectarea stategiilor de instruire i de gestión al clasei del conforme fiecrui stil de mvare Aplicarea stategiilor de instruire i de gestión al clasei del conforme fiecrui stil de mvare. Obiectivele: Valorificarea cadrului conceptual i precizarea termenologic n aria semántica un diferenierii: Determinarea perspectivelor de abordare un diferenierii Stabilirea principiilor i criteriilor diferenierii Elaborarea sarcinilor de lucru difereniat del conforme criteriilor diferenierii Introducerea modificrilor n desfurarea aciunii educaionale prin sarcini difereniate Ameliorarea calitii influienelor educativa prin implementarea diferenierii Valorizarea Potenialul psihofizic al elevilor. Modificación del nivel de estructura cognitivo y de la conducta en la elevación, en la implementación de la estrategia urinaria. Tipul cercetrii: Dup scopul i complexitatea subiectului cercetat - aplicativ (c pentru vizeaz o teléf problemáticos, cu rezolvare n TIMP relativ scurt) Dup Metodología de lucru adoptat - experimental (. Pentru c permite depistarea ONUR relaii cauzale ntre elementele aciunii educaionale) Toi suntem egali . Nu-i adevrat. Toi suntem diferii i trebuie n ne luptm pentru acest drept pn n pnzele albe. (Paulo Cuelho) Adaptabilitatea procesului educaional la necesitile elevului, prin valorizarea stilului de nvare i implícito un múltiplo inteligenelor, prin diversificarea sarcinilor de nvare, diversificarea resurselor strategice, informaionale, fireasc temporale this n contextul acceptrii variabilitii umane. GHID Preliminarii. Caracteristicile stilurilor de nvare. Sugestii pentru eficientizarea stilului de nvare. Cum s nvei mai eficient prezentare general a punctelor tari / strategiilor preferir n fiecare situaie de nvare. Stilul de nvare Formulario particular a stilului cognitiv se refiere a la modul particular n cuidado o persoan nva (percepe i proceseaz informaia). Concluzie: n aceste diagrame vizualiza o medie relativ apropriati ca valoare, la toate trei grupe y un procent al calitii sczut. nseamn, n Esen, adaptarea nvmntului la particularitile psihofizice ale copilului, influena istructiv educativ un acestuia n conformitate cu idividualitatea sa, nlesnindu-i pregtirea la nivelul posibilitilor i intereselor, crendu-i instan n ultim, o favorabil ambian, n cel mai NALT graduado Pentru formarea personalitii n ansamblu. El éxito de la educación depende de la adaptación de la enseñanza a las diferencias individuales de muchos alumnos. . Si un niño no puede aprender de la manera en que enseñamos, entonces debemos enseñar de una manera que pueda aprender. (Ivar Lovaas) Ci diferite SPRE aceeai locaie Un aprut ca urmare un teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubel i, ulterior, una lui cercetrilor Joseph D. Novak ncepnd cu ANII 3970, la Universitatea Cornell, S. U.A. PRINCIPIUL DE BAZ AL CLASEI DIFERENIATE CE NU EXISTE Elevi BUNI SAU Elevi Slabi, CI EXISTE Elevi BUNI LA LUCRURI DIFERITE Stil de nvareTeoria Inteligentelor múltiple múltiple Teoria Inteligenelor (TIM) Scopul Este clar: fiecare copil ar trebui s fie capaci s se dezvolte la máxima de Capacitate n conformitate cu potenialul propriu. Ce aduce nou TIM. TIAI c: Profesorii nu recunosc ntotdeauna creativitatea i imaginaia la copiii Muli copii nu au rezultate bune La carbón pentru co considere plictisitoare i inutil UNII copii sunt foarte Ateni la anumite mineral de dar creeaz probleme la altele n istorie sunt foarte multe exemple de personaliti cuidado de nu s - au bucurat de anii de coal, urmtoarele celebriti nu, demostracion, performace, colare, dar, avut, un, remarcabil, succes, n, domeniul, lor, activitate, 1. Un, editor, la, concediat, Walt, Disney, pentru, lips, idei, creative. 2. Winston Churchill a rmas repetent n clasa a 6 a. 3. Profesorii lui Thomas Edison información de los datos i-au reproducir c nu este capabil s nvee c i se preda. Povestea lui Mihai n fiecare diminea, Mihai i ncepe ziua de carbón cu inima ndoit de nelinite. Dei n clasa a 5 a nc mai are nevoie de mai mbt timp dect ceilali copii atun cnd se citete lecia dintr-o carta de carbón. No hay comentarios para este perfil Rodica, toi profesorii o laud. Dei i lugar ct de frumos recit. La desenele lui nu se uit niciodat nimeni. La orilla del desierto puede ser obligatoria y no se puede prever en el futuro. O nou zi de carbón. Prima o este de literatura romn. Numai cu gndul la rezumatul unui texto literar simte c i transpir palmele. Dar es vez. Doamna. E nou, ce este drept. Le cere cu totul altceva. Nu i vine s cread urechilor cnd aude urmtoarele cuvinte: Dragi copii, astzi a dori s scoatei o foaie de hrtie i s ncepei s desenai despre ceea ce tocmai am citit. Nici un rezumat, nici o vorb despre complicatele idei principale. Entuziasmat. Mihai a luat culorile i ar fi nceptu immediat s deseneze. Dar ce nu prea un fost atent la ceea ce s-a citit aa c. A fost o mare bucurie cnd a auzit glasul doamnei sugernd celor cuidado mai au nevoie de o lectur suplimentar s se adune n Centrul pentru Lectur iniiatiat ntr-un col al slii de clas. Dup o nou lectur, cu gndul la bucuria de una desena, Mihai a ncercat s rein ct mai multe detalii (pentru desen). De datos aceasta i-a plcut mult lecia. I lui, i lui Paul. Paul lucra el mic de la escena mpreun cu nc 3-4 copii. Pentru acelai lucru: s reprezinte ceea ce au citit. Lamentablemente, no hay descripción en español para este lugar. Rodica ns lucreaz n grupul ei, cine tie ce lucruri complicar. Ei tiu lecia aproape pe de rost. I tarro frumos lucreaz, scriu chiar ei nii poveti. Dar nu prea deseneaz Emil ns null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null. Lui i place sportul i-a i mrturisit lui Mihai c un texto despre Andrei Pavel l-ar citi cu toat plcerea. Noua doamn profesoar auzindu y discutnd nu a intervenir, ns a doua zi de diminea Emil a gsit pe banc un articol despre povestea reuitei lui Andrei Pavel. Ce frumos ar fi ca la fiecare o, domnii profesori ne-ar ajuta s nvm astfel Probabil fiecare dintre noi un observatorio de diferte sunt comportamentele elevilor la clas. Dar poate c nu ntotdeauna am tiut s ne racordm predea la nevoile, interesele profilul de inteligen al elevilor. Teoria Inteligenelor nu múltiple Schimb ceea ce avem de predadores, ne ajut Doar s schimbm modulo n cuidar lucrm cu elevii, ne ajut s nelegem faptul c elevii olla fi detepi n diferite feluri i ne instrumenteaz n a-i Ajuta s evolueze n diferit mod. Este de cea mai mare importan s recunoatem i s dezvoltm toat diversidad de inteligencia umane toate combinaiile de inteligene. Dac recunoatem acest lucru, cred c vom avea cel puin o mai bre de una ne ocupa n mod adecvat de problemele cuidado de ntmpinm n via. Diles que Howard Gardner, autorul Teoriei Inteligenelor Múltiple n 1993. Teoria Inteligenelor Múltiple un fost pentru prima remo publicat de ctre Howard Gardner N tramas lucrarea de la mente: La teoría de las inteligencias múltiples n 1983. Teoria sa Este rezultatul ONUR ndelungi cercetri n studiul profilelor ale cognitiva Copiilor supradotai, autiti, savani idioi, oameni cu dificulti n nara, un persoanelor aparintoare a diferite culturi. Concluzia la care ajunge Gardner este c: Inteligencia en este o trstur cuidado nnscut dominical abuelito pe cuidado le au elevii. Nu pune la ndoial existe unai inteligene generale dar aduce sonda conformar crora definiia tradiional una inteligenei nu acoper posibilitile cognitiva reciente descoperite. Rezultatele cercetrii sugereaz faptul c inteligena Este localizat pe diferite zona ale cuidado creierului sunt conectate ntre ele, se susin Una pe alta, pote dar Funciona independiente i DAC Este nevoie. Se olla dezvolta n condiii optime de mediu. Describirle a Howard Gardner en el futuro de la comunidad educativa internacional. Aceasta. De altfel era obinuit cu un alto mod de a aborda inteligencia: unic, msurabil, indicador al succesului académico. Nota biografice: HOWARD Garnder Autor de una traduse 18 cri n 21 de Lenguas i sute de Articole, Howard Garder Este cel mai bine cunoscut n cercurile educaionale pentru Teoria Inteligenelor atención múltiple se constituie ca o crítico ADU teoriilor tradiionale asupra inteligenei conformar crora inteligena Este unic i Msurabil prin instrumente estándar psihometrice. Gardner, despre el nsui Timp de muli ani am condis dou cercetri asupra capacitilor cognitiva y de folios de simboluri, una copii normali y un cuidado aduli cuidar a suferit deteriorarea creierului. Interesul mi de una sintetiza aceste eforturi m-a ajutat s dezvolt i s introducción Teoria Inteligenelor Múltiple lucrarea Marcos de la Mente n 1983. Am fost implicar n eforturile de reforma n educaie din Statele Unite. N 1986 es la escuela de educación superior de Harvard. Am 4 copii. Pasiunea mea este familia i munca. Mi lugar arta es s cltoresc. Liniile principale ale muncii mele au fost descision y crile pe care le-am publicat. Para obtener más información acerca de los medios de comunicación, haga clic en el enlace correspondiente a la imagen: hgasstpy. harvard. edu. Inteligena tradiional vs TIM Inteligena Tradicionales n Educaie n modi tradiional, inteligena presupune c abilitile de a nva i una aciona deriv dintr-o capacitate cognitiv uniforme. Unidades de cercanías en un centro de cálculo y una inteligencia para un centro de evaluación académico ale elevilor. Alfred Binet, Theodore Simon, 1905, La Paris, en el ensayo primario, prueba de analiz a inteligenei copilului, el nceput pentru a-i descreri neajunsurile intelectuale. Foarte curnd ns acest prueba un fost foliosit pentru a msura inteligencia omului, adic indicele nivelului de dezvoltare al inteligenei stabilit prin raportarea vrstei mentale la vrsta cronologic exprimat printr-un raport nmulit cu 100. Testul Stanford Binet pleac de la premisa conform creia oamenii se nasc Cu o cantitate arreglar de inteligen al crui nivel no se schimb pe parcursul vieii cuidar se constituyen din abiliti logice i verbale. Abilitile Cognitiva Múltiple n Educaie Teoria Inteligenelor Múltiples nu anuleaz importana acestor teste. Semnificaia acestei teorii const n extinderea conceptului spre alte inteligencia n plus fa de cea logico-matematic y verbal-lingvistic care sunt msurate prin testul tradiional. Teoria Inteligenelor Múltiples subliniaz faptul c fiecare om son mai multe tipuri de inteligen, i anume: inteligen verbal-lingvistica, logico-matematic, muzicalritmica, corporal-kinestezic, vizual spaial, intra i interpersonal, naturalista. Potencial cognitivo múltiple para identificar, estimular y disminuir. Ele refleja el carácter diferente de una luma interaciona. Pedagogia IM implic faptul c profesorii pot s predea i s evalueze n mod diferit pe baza forei i a slbiciunii intelectuale ale indivizilor. I pot estructurar actividad de nvare n jurul perspectivai múltiple de rezolvare a uni problema prin folosirea diferitelor tipuri de inteligene. N acest contexto derivado din teoria lui Gardner misiunea profesorilor este de una decivolta strategii de predare cuidado s permitir elevilor s i demonstreze modalitile múltiple de un negio i valorizar propria lor unicitate. Redefinirea Inteligenei prin TIM Dup H. Gardner, oamenii posed cel puin opt inteligene, fiecare corelat cu o zon específico de pe creier. El definen o inteligen ca fiind. Calea prin cuidado un individuo poeta si rezolve problemele de via real Abilidad de una crece un produs de un ofrecimiento un servicius cuidado este de valoare en cel puin o cultur Potenialul de a gsi sau de una crema soluii cuidado s faciliteze achiziia de cunoatere nou Ce Spune H. Gardner. (Gardner, Marcos de la Mente, 1983). Existen o inteligen n sunet i una n o m erare, n culoare in n relaia interuman. Muzica este o corporalizare un cuidado inteligen este n sunet. Poetul este o persoan cuidado nu uit niciodat anumite impreso despre cuidado scrie. Existe limbaje, altele dect cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Existe limbajul corpului. Inteligena social, reprimir el problema de naturaleza interpersonal, n timp i-a gsit expresa n crearea instituiilor sociale. Cele opt inteligene sunt: 1. Inteligena verbal lingvistic savizzena cuvintelor. 2. Inteligena logico-matematic sav inteligena numerelor ia raiunii 3. Inteligena virtual-inteligencia espacial, imaginilor, desencadena la escritura 4. Inteligena intermitente, Sau inteligena interaciunilor sociale 7. Inteligencia intrapersonal sau inteligena autocunoaterii 8. Inteligencia naturalista inteligente inteligencia inteligente, regularitilor ia comportamentelor La ora real, se pune no discute la existencia de una noua inteligencia, inteligencia existencial cuidado ns este nc supus cercetrilor Inteligenele sunt n mod Legado específico de coninuturi. Aceste inteligene existe datorit tipurilor de coninuturi informaionale per care gsesc oamenii n viaa de fiecare zi: información sobre numerario, información sobre localización, informaii despre oameni. Cele may multe doventi de stil personal derivar modul n cuidado fiecare individual se raporteaz la aceste coninuturi. Datorit combinado de inteligencia, unii copii sunt interesai. Gnditori i angajai n activiti per anumite coninuturi n timpo ce aceeai copii devin irascibili, impulsivi i neateni pe alte coninuturi. (Adaptación din Marcos de la Mente, 1993, reeditat el aniversario a 10 ani) ntrebare: Cum recunoatem diferitele tipuri de inteligene. Atención a la novedad de nueve años en el cuidado de la celula Cuidado de Cel: El cuchillo de la novedad es el bollo de la memoria para el número, locuras. Fecha, etc. I place s citeasc, s scrie s spun poveti nelege ordine i sensul cuvintelor explic uor son un umor lingvista remarcabil convinge uor, este persuasivo n vorbire i scriere cara analizar metalingvistice cu uurin manifestar inteligena verbal lingvistic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz que rspunde la urmtoarele ntrebri: neleg uor ordinea i sensul cuvintelor Sunt continger atun cnd intervin n Cuidado de Cel: son plcerea de un problema de rezolva, de un lucrativo cifre raioneaz inductiv i deductiv son un bun discernmnt n ceea ce privete relaiile I complexos compleja compleja se realizan gndire tiinific manifiesto inteligen logico-matematic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Recombinación de la estructura abstracta Potencia de la función de la estructura de la lámina Spaiu recunoate relai i obiecte spaial son percepii corecte din diferite unghiuri reprezint uor grafic prin pictur, desen, sculptur manifesto inteligen vizual-spaial. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Am o imaginaie active Forme imagenes mental M orienta o en spaiu Am o percepie corect din diferite unghiuri Recuencia relacione dinte obieto n spaiu Cuidado de cel: control de po de control de voluntar micrile corpului i poate programa micri ale Corpului cara uor legtura dintre corp i minte son abiliti mimetice manifiesto inteligen corporal-kinestezic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz y rspunde la urmtoarele ntrebri: mi pot controla n mod voluntar micrile Am abiliti mimetice Pot s mi programez micrile Cuidado Cel: apreciaz structtura muzicii ia ritmului are scheme sau cadre pentru auzirea muzicii este sensibil la sunete i tipare vibraionale recunoate, creeaz I reproducir sunete, ritmuri, muzic, tonuri i vibraii apreciaz calitile caracteristice ale tonurilor i ritmurilor manifesto inteligen muzical-ritmic. Ejercicio de autocunoatere Reflecteaz i rspunde the urmtoarele ntrebri: Apreciez structura muzicii Forme el esquema en el acto y la audición de la música El sonido de la sensación, la melodía y el ritmos El cuidado de los celulares: Temperamentul i motivaia celor din jur opteaz pentru lucrul n cooperare el lugar s lucreze n grup dau dovad de nelegerea perspectivelor celorlali sunt capabili s cedeze es pstreze sinergie manifest inteligen interpersonal. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Lucrez bine n grup mi lugar s nv mpreun cu cineva Am abilitatea de un disco ntre inteniile i compostelle celorlali Cuidado cel: son capacitate de concentrare tendin de una reflecta asupra realitii nconjurtoare ia naturii umane i dezvolt Uor abilitile metacognitiva sunt contieni de propriile sentimentos son simul transpersonal al sinelui son abiliti de gndire i raiune de ordin superior manifesto inteligen intrapersonal. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: M concentrez uor Reflectez des la ce mi se ntmpl Sunt capabil s exprim diferite sentimente Cel care: are dezvoltat simul de comuniune cu natura recunoate i clasific uor membri a diferite specii apreciaz impactul naturii asupra sinelui i a sinelui asupra naturii recunoate tipare i comportamente manifest inteligen naturalist. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Mi se spune c dau gust bun mncrurilor mi place natura Prefer tratamentele naturiste mi place s Care sunt oportunitile de instruire pe care le ofer aceast teorie. Pot fi identificate cel puin trei modaliti prin care aceast teorie poate fi folosit de ctre educatori: 1. Cunoaterea profilul de inteligen al elevilor pentru cultivarea potenialului bio-psihologic al fiecrui elev. 2. Examinarea strategiei proprii de instruire din perspectiva diferenelor de potenial uman 3. Contribuie la instruirea difereniat a elevilor n conformitate cu profilul lor de inteligen. Oportunitatea 1: Cunoaterea profilului de inteligen a elevilor. n tabelul de mai jos se gsesc scurte descrieri ale copiilor care manifest anumite nclinaii, talente, inteligene precum i cteva repere privitoare la modul n care se pot identifica, stimula i dezvolta acestea. Cum se manifest elevul VERBAL/ LINGVISTIC are o bun memorie pentru nume, locuri, date, etc. i place s citeasc, s scrie i s spun poveti nelege ordinea i nelesul cuvintelor explic uor are un umor lingvistic remarcabil convinge uor, este persuasiv n vorbire i scriere face analize metalingvistice cu uurin Cum gndete elevul n cuvinte/ sintagme n propozitii/ fraze n metafore Ce i place s fac. S citeasc S scrie S povestestesc S se joace cu cuvintele S participe la jocuri lingvistice Zone de performan n povestit, descrieri, metafore n a-i aminti: nume de persoane nume de locuri date amanunte/ detalii Zone de intervenie Prin. cri, casete - jurnal - daloguri, discutii - dezbateri Profil de nvare - spunand - auzind - citind - vazand cuvinte LOGIC/ MATEMATIC i place s rezolve probleme, s lucreze cu cifre raioneaz inductiv i deductiv are un bun discernmnt n ceea ce privete relaiile i conexiunile realizeaz calcule complexe are gndire tiinific n raionamente n formule i algoritmi S lucreze cu numere S formuleze ntrebri S gseasc explicatii s caute structuri i relatii S experimenteze S calculeze S rezolve probleme de logic - matematica - logica - rationamente - rezolvare de probleme - materiale cu care s experimenteze - materiale stiintifice/ de laborator - excursii la muzeul de stiinte, observator Algorit mizand - operand cu structuri abstracte - cautand relatii logice VIZUAL/ s deseneze, s - a-mi imagina - imagini, vizualizand SPAIAL are imginaie activ i formeaz imagini mentale(vizuali zeaz) se orienteaz uor n spaiu recunoate relaii i obiecte spaial percepii corecte din diferite unghiuri reprezint uor grafic prin pictur, desen, sculptur MUZICAL/ RITMIC apreciaz structura muzicii i a ritmului are scheme sau cadre pentru auzirea muzicii este sensibil la sunete i tipare vibraionale recunoate, creaz i reproduce sunte, ritmuri, m uzic, tonuri i vibraii apreciaz calitile caracteristice ale tonurilor i ritmurilor CORPORAL/ KINESTEZIC poate controla n mod voluntar micrile corpului i poate programa micri ale corpului face uor legtura dintre corp i minte are abiliti n imagini n forme n culori proiecteze, s construiesc s viseze cu ochii deschisi s foloseasc imagini, desene. poze pentru a se exprima diapozitive lucruri - a sesiza schimbari - a citi harti, grafice - jocuri puzzle, labirinturi diapozitive - filme, video - jocuri LEGO, puzzle - carti illustrate, labirinturi - jocuri de imaginatie - vizite la muzeul de arta - folosindumi ochii - lucrand cu imagini/ culori prin ritmuri prin melodii S cnte, s fredoneze melodii s fluiere s asculte muzica s cnte la un instrument muzical s bat ritmul s fie punctual - a recunoaste sunete - a invata sunete/melodii - a-mi aminti melodii - a tine ritmul - a sesiza tonuri si ritmuri - timp de cantat - ore de muzica - mers la concerte - instrumente muzicale - prin ritm - prin melodii - cu ajutorul sunetelor - prin muzica prin senzatii somatice prin gesturi i micri S se mite, S gesticuleze S ating si sa pipie obiecte S foloseasc limbajul trupului S lucreze cu minile S danseze - activitati fizice (sporturi) - dans / actorie - activitati mestesugaresti - locuri de rol - miscare, sport, jocuri - experiente tactile - ocazii de a construi - invatare experientiala - prin miscare - prin atingere prelucrand informatia prin senzatii corporale mimetice funcii corporale imbuntite S observe animale i plante s fac experiente s clasifice s se ocupe de grdinrit - a ingriji plante/animale - incadra in categorii - a observa deferente - acces la natura - ocazii de a lucra cu animale - instrumente de investigare a naturii (lupa, binoclu etc.) - clasificand - incadrand in categorii - observand evolutii NATURALIST are dezvoltat simul de comuniune cu natura recunoate i clasific uor tipare i comportamente apreciaz impactul naturii asupra sinelui i a sinelui asupra naturii comunic eficient verbal i non-verbal este sensibil la sentimentele motivaia celor din jur opteaz pentru lucrul n cooperare dau dovad de nelegerea perspectivelor celorlali sunt capabili s creeze i s pstreze sinergie are capacitate de concentrare tendin de a reflecta asupra realitii nconjurtoare i a naturii umane i dezvolt uor abilitile metacognitive sunt contieni de propriile sentimente simul transpersonal al sinelui abiliti de gndire i prin elemente din natura prin forme naturale n categorii/ clasificari INTERPERSONAL - prin raportare la altii - verificandumi ideileprin ale altora S aib muli prieteni S discute cu oamenii S fac parte din grupuri cu interese comune S organizeze i s conduc S negocieze, s manipuleze oamenii S participe la evenimente - a intelege oamenii - organizare si conducere - comunicare - a manipula pe altii - a media conflicte - prieteni - jocuri de grup - intalniri, activitati de grup - activitati in comunitate - ucenicie comparand - stabilind relatii - discutand, punand intrebari cooperand/ in echipa impartasind INTRAPERSONAL - in relatiile cu propriile nevoi, sentimente si scopuri S lucreze singur s i urmreasc propriile interese S se autoevalueze S se planifice s reflecteze - a ma cunoaste/ intelege - a-mi urma instinctual - a-mi urmariinteresele proprii - a fi original - a ma axa pe propriile visuri/sentimente - locuri secrete - singuratate - optiuni - proiecte individuale - invatand singur - prin proiecte individualiz ate - in ritmul propriu - avand propriul meu spatiu raiune de ordin superior Oportunitatea 2. Examinarea strategiei proprii de instruire 1. CUNOATEREA PROPRIULUI PROFIL DE INTELIGEN Th. Amstrong (1994) consider c nainte de a aplica un model de nvare n clas educatorii ar trebui s l aplice asupra propriei persoane. Astfel, nainte de a aplica Teoria Inteligenelor Multiple n clasa se recomand a se determina propriul profil de inteligene. Pentru acest lucru avei inventarul de mai jos pe care l putei utiliza ca pe un mic test de diagnoz. Scopul activitii: S se identifice dominantele profilului de inteligen personal. Instruciune: n tabelul de mai jos se gsete un numr de activiti. Pas 1.Adugai la aceast list o activitate preferat. Pas 2.Incercuii acele activiti care v atrag. Opiunile nu sunt limitate ca numr. Pas 3. Analizai modul n care v implic activitatea din perspectiva inteligenelor multiple. De exemplu: Din ce perspectiv mi place grdinritul 1. pentru c mi place s sap n grdin - perspectiv corporalkinestezic 2. mi place s plantez-perspectiv naturalist 3. mi place s aranjez spaiul pe culori, forme-perspectiv vizual spaial 4. mi place c pot s lucrez singur n grdin, aa m relaxezperspectiv intrapersonal 5. mi place linitea, sunetele naturii-perspectiv muzical-ritmic 6. mi place, dac ieim la lucru cu familia, cu prietenii-perspectiv interpersonal Activitile pot s ne atrag din diferite perspective. Dac grdinrilul este o activitate preferat nu nseamn n mod neaparat necesar c una din dominantele de inteligen este cea naturalist dup cum reiese din exemplul de mai sus. Dup ce ai analizat fiecare activitate din perspectiva diferitelor tipuri de inteligene implicate completai coloanele corespunztoare lor pentru fiecare activitate selectat. Vei obine voturi mai multe pentru un anumit numar de inteligene pe care le putei considera dominate. Informaia obinut v ajut s identificai cile prin care reuii s rezolvai probleme mai uor Avei de asemena informaii despre ce fel de activiti s nu angajai pentru o miz mare. Activitate preferat IMI PLACE in un jurnal personal S fac fotografii S ascult muzic Sunt terapeutul familiei S lucrez la calculator Grdinritul S construiesc - renovez S dansez S merg n excursie S merg la teatru S gtesc S pescuiesc S particip la sporturi de echip S scriu poezii Verballingvis tic Logicomatematic Vizual - spaial Muzicalritmic Corporal Kinestezic Intra personal Inter personal Naturalist xxxxxxx Activitatea se poate desfura mpreun cu un partener cu care se discut i prin acesta se contientizeaz mai uor perspectiva din care optm pentru o activitate sau alta. INTERPRETARE Odat ce se tiu mai multe lucruri despre propriul profil de inteligene, opiunile individuale n proiectarea i realizarea leciei pot avea un impact mai mare asupra elevilor. Scopul inventarului propriu de inteligene multiple este ca prin experiena trit s nelegem ce important este s angajm prin lecie tipuri de activiti de nvare diferite n conformitate cu individualitile reale ale elevilor. Planul de lecie IM o Pasul 1 n elaborarea planului de lecie din perspectiva IM este formularea unor ntrebri care s ne ajute s descoperim oportunitile prin care putem implica ct mai multe inteligene la or. ntrebri posibile: 1. Cum pot s folosesc cuvntul scris sau vorbit la or. 2. Cum pot s includ calcule, gndirea critic, clasificri n cadrul leciei 3. Cum pot s folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul n diferite momente ale leciei 4. Cnd pot s folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul nconjurtor, muzica. 5. La ce moment al leciei ar fi potrivit un exerciiu de nvare bazat pe micare, dramatizare 6. Cnd este important s utilizez timpul i spaiul de nvare n mod individual 7. Cnd folosesc lucrul n perechi i grup mic i care sunt criteriile pe baza crora alctuiesc grupurile 8. Cnd pot s utilizez tipare, clasificri i diverse asociaii cu mediul nconjurtor, cu viaa de fiecare zi o Pasul 2 n planificarea leciei este enumerarea metodelor i procedeelor pe care le folosim cel mai des pentru a identifica tipurile de inteligene pe care le activm cel prin intermediul acestora. Pentru identificarea, stimularea sau dezvoltarea abilitilor cognitive multiple se recomand folosirea unui meniu instrucional ct de diversificat. Este o condiie de baz n noua abordare strategic a leciei. Pentru diversificarea metodologiei de lucru folosite la clas propunem o activitate de autoevaluare prin care alctuind lista de metode, tehnici i procedee pe care le utilizm frecvent n instruire pe acestea s le asociem cu categoriile de inteligen enumerate mai jos. EXEMPLU o o o o o o o o o o o o o o o o o Corporal Kinestezic activiti de vizualizare prelegere interactiv folosirea de organizatori grafici demonstraii tiinifice dezbaterea jocuri de cuvinte excursii tematice n teren mima nvarea pe perechi asaltul de idei inerea unui jurnal personal povestire jocuri de gndire logic joc de rol confecionare de colaje scrierea unui eseu pe suport muzical studiu de caz Interpersonal Lingvistic Logicomatematic Muzical Spaial Naturalist Intrapersonal Se recomand a se lucra mpreun cu colegi de diferite discipline pentru a observa diferenele individuale n alegerea metodologiei de lucru la clas precum i pe cele care deriv din specificul disciplinei predate. o Pas 3. Facei-v nsemnri pentru a v reaminti cnd i cum s folosii fiecare inteligen n lecie. Se poate folosi un grafic pentru fiecare zi i un grafic pentru o sptmn. La sfritul unei sptmni controlai s vedei dac v-ai concentrat pe cele 8 tipuri diferite de inteligen. Ce schimbri, dac sunt ai dori s facei n metoda de predare De ce De ce nu Activate Da/Nu Motivul (EXEMPLE) pentru a stimula mobilitatea a dezvolta capaciti de autocunoatere a dezvolta sensibilitatea la sentimentele celorlali interaniunea eficace cu ceilali a folosi limbaje i cuvinte diferite pentru a explica un neles a aborda problemele logic a dezvolta sensibilitatea la sunetele din mediul nconjurtor i la tipurile de ritm, nivelul sunetului i al timbru pentru a percepe lumea vizual i spaial corect a dezvolta sensibilitatea la lumea natural pentru a vedea conexiuni n mediul nconjurtor Descrierea activitii de nvare Inteligene CorporalKinestezic Intrapersonal Interpersonal Ce fac elevii. VerbalLigvistic LogicoMatematic MuzicalRitmic Vizual-Spaial Naturalist Folosind un asemenea exerciiu de observare se poate constata c sunt perioade lungi de timp n care nu reuim s activm dect un numar minim de abiliti cognitive fiind c de cele mai multe ori coninutul leciei nu favorizeaz acest tip de abordare. o Pas 4. Indiferent de specificul coninuturilor informaionale se recomand exerciii de proiectare n vederea dezvoltrii competenei de diversificare a strategiei de instruire prin filtrul inteligenelor multiple. mbogirea strategiei didactice personale ar trebui s fie o constant n dezvoltarea profesional continu a cadrelor didactice. Mai jos sunt prezentate cteva exerciii de proiectare. REFLECTAI Obiectiv: Recunoaterea formelor din mediul nconjurtor Procedura. o ETAPA 1. Se mparte clasa n mai multe grupuri de cte 4-5 participani. Fiecare grup primete o revist. Ca sarcin de lucru. fiecare grup are de depistat toate cercurile din 2 imagini preselectate. o ETAPA 2. Instruciune: Imaginai-v c trii ntr-o lume fr cercuri. Desenai/scriei un scurt text literar/facei un colaj/jucai o scenet despre o lume fr cercuri. Care sunt inteligenele activate Obiectiv:Adecvarea sistemului numeric la activitile cotidiene Procedur: Timp de o sptmn elevii nregistreaz prin diferite modaliti (nregistrare contabil, desen, eseu, jurnal, calendar) cum sunt folosite numerele n viaa de fiecare zi(numere de telefon. scoruri la meciuri, banii ntr-un magazin) Care sunt inteligenele activate. Obiectiv: Recunoaterea istoriei vieii unui om ntr-o biografie Procedur:Discutai cu copii despre viaa lor i despre ce ar dori s aib n povestea vieii lor. Instruciune:Scriei, desenai, povestii, contabilizai, elaborai formula matematic, ilustrai prin colaje povestea vieii voastre. Care sunt inteligenele activate Obiectiv:Pregtirea elevilor pentru analiza unui text literar despre toamn. Procedur:Elevii sunt invitai s aleag una din activitile specifice de mai jos, dup interesul personal. 1. Scriei o poezie despre toamn 2. Scriei un eseu reflexiv 3. Alctuii un album cu fotografii 4. Alctuii un calendar al evenimentelor specifice toamnei. 5. Gsii 4 autori din literatura universal care au scris despre toamn i prezentai un fragment de text literar. 6. Alctuii un catalog al florilor de toamn. 7. Realizai un grafic al temperaturii pe o perioad de o sptmn i prezentai un raport asupra fenomenelor naturale de toamn. Proiectul se realizeaz n mod difereniat, n aa fel nct fiecare elev s fie pregtit i motivat pentru a lucra cu textul literar care urmeaz s fie studiat. Indiferent de paii recomandai este o certitudine c fiecare cadru didactic interesat de lecia IM va folosi valenele educative ale teoriei dup stilul personal de instruire. Unii vor folosi TIM ca: punct de intrare n lecie alii integrndu-l n sarcina de lucru pentru cas iar alii vor ncerca s angajeze un meniu instrucional diversificat n vederea stimulrii i dezvoltrii potenialului cognitiv multiplu al elevilor pe tot parcursul leciei proiectul IM poate fi o opiune pentru aplicarea abordrii unei teme din perspective diverse centrele de nvare se pot organiza pe tot parcursul unei uniti de nvare Nu exist reet i nici o cale unic de urmat. Important este: nelegerea teoriei i a semnificaiei sale pentru procesul de nvare al elevului nelegerea profilului de inteligen personal i al elevilor pentru stimularea i dezvoltarea acestora informaiile obinute despre propriul stil de predare adecvarea stilului personal de predare la stilul de nvare al elevilor E nevoie de:timp, rbdare, imaginaie, creativitate, implicare. Dac putem mobiliza spectrul de abiliti umane, nu numai c ne vom simi mai competeni, dar i mai aproape de marea comunitate a celor care lucreaz bine spre binele personal i al celorlali. Oportunitatea3: Instruirea difereniat a elevilor n conformitate cu propriul profil de inteligen Odat instaurat viziunea pluralist asupra inteligenei umane, odat obinute rezultate spectaculoase n domeniul capacitilor cognitive multiple i a inteligenei emoionale s-a realizat trecerea la o nou abordare a instruirii: instruirea difereniat. Instruirea difereniat se bazeaz n mod prioritar pe teoria propus de Howard Gardner n 1983. n accepiunea sa este foarte important a se nva diversitatea n coal pentru a o aplica n via. Autorul Teoriei Inteligenelor Multiple, pornete de la observaia conform creia unii copii detepi nu au avut rezultate bune la coal ca de exemplu: Picasso, Einstein, Spielberg, Mozard, Freud, Darwin. Studiind felul n care aceti oameni au devenit celebriti, cum au rezolvat probleme specifice s-a ajuns la concluzia c au apelat la diferite combinaii de inteligen pentru rezolvarea acestora. UTILITATEA ACESTEI OBSERVAII PENTRU EDUCATORI: Este un argument n favoarea acceptrii premisei conform creia elevii nu nv n acelai mod, au cel puin potenial stiluri i atitudini diferite. Aadar, pentru a le facilita succesul n via trebuie s le vedem unicitatea prin valori personale, prin profilul de inteligene, prin gradul de maturizare emoional. S i ajutm s i descopere propriile interese i nevoi. Instruirea difereniat nu renun la un program unic de instruire, la obiective i coninuturi comune, dar creeaz situaii de nvare favorabile fiecrui individ. Altfel spus, cltoria elevului poate avea rute diferite ns destinaia rmne aceeai. Instruirea difereniat prin proiecte IM Proiectele elevilor sunt o surs foarte generoas de obinere de date pentru stabilirea demersurilor stategice de difereniere a instruirii elevilor. Fiecare elev ar trebui s participe la elaborarea unor proiecte personale, alese individual nu impuse de ctre cadrele didactic n raport cu tema n curs, proiecte care se vor prezenta i eventual filma. n timp rezult un set de produse individuale care reprezint de fapt traseul cognitiv al dezvoltrii elevului de-a lungul evoluiei n coal. PROIECT IM de tratare difereniat a elevilor O modalitate de lucru sunt proiectele care se pot dezvolta prin centrele de nvare IM. Exemplu Tema de proiect este PMNTUL. Pentru realizarea proiectului, elevii lucreaz n diferite centre de nvare. Opiunile le aparin. Ce sunt centrele de nvare o Profesorul poate folosi spaiul de lucru din clas mprindu-l virtual n opt centre de nvare. Fiecare centru se centreaz pe o dominant de inteligen. Ce se ntmpl n fiecare centru o n Centrul de Construcii se realizeaz macheta pmntului folosindu-se materiale ilustrative diverse. o n Centrul Oamenilor de tiin, grupul lucreaz cu concepte geometrice, are de rezolvat probleme cu acest specific. o n Centrul Oamenilor de Cultur, elevii au de studiat pe aceast tem n vederea elaborrii unui eseu. a crerii unei poezii, articol de ziar, etc. o n Centrul Muzical se poate desfura o activitate de ilustrare a sunetelor i ritmurilor asociate cu viaa pe pmnt o n Centrul de Art se ilustreaz prin desen i culori diferite informaii importante despre pmnt. o n Centrul Comunitar se discut o gril de ntrebri despre pmnt i se negociaz rspunsuri comune. se poate realiza o mini-dezbare, se poate dezvolta un proiect comun pentru comunitate o n Centrul Solitarilor, individual se scrie un eseu creativ pe tema cltoriei n jurul pmntului. o n Centrul Naturalitilor se realizeaz un proiect de cercetare despre modaliti optime de a ocroti pmntul. La termenul la care se prezint proiectul fiecare grup, prin produsul muncii lor contribuie la cunoaterea diferitelor aspecte ale vieii pe pmnt. Apoi se poate trece la studiul leciei n ciclul primar sau la aprofundarea cunotinelor prin filtrul disciplinei la care s-a iniiat proiectul n gimnaziu. Exerciiu Reflectai asupra avantajelor: Ct de multe informaii se pot transforma n cunoatere prin aceast metod Ct de motivai pot s fie elevii dac pot s lucreze n centrul care le place Ct de uor se poate folosi acest tip de proiect pentru abordarea diferitelor coninuturi . Anticipai dificultile. Instruirea difereniat. o Nu are model sau reet. o ine de un anumit mod de gndire al educatorului i de o atitudine a lui n realizarea activitiilor cu copiii. o Relaia dintre profesor i elev este marcat de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul elevilor pentru cunoatere prin recunoaterea valorii fiecrui individ. o Rezultatele reale pot s apar doar dac angajarea fiecrui elev n procesul de nvare are semnificaie personal. o Acesta este motorul micrii ctre clasa difereniat i acest mod de abordare al instruirii d semnificaie Teoriei Inteligenelor Multiple precum i altor teorii moderne ale inteligenei care au impact n educaie. Bibliografie 1. Amstrong Th.1994, Multiple Intelligences in the clasroom 2. Gardner, H.1993.Multiple intelligences :The theory in practice. New York :Basic Books. 3. Gardner, H. 1983. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York: Basic 4. Gardner, H. (1991)The unschooled mind:How children think and how schools should teach. New York:Basic Books. 5. Gregory, G. Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One size doesnt fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin 6. Instruire difereniat, Aplicaii ale teoriei inteligenelor multiple, Ghid pentru formatori i cadre didactice.2001.MEC, Seria calitate n formare, Bucureti 7. Sarivan, L.1996. Inteligenele multiple o teorie pentru practica didactic, Invmntul primar 3/ 2002 8. Gregory, G. Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One size doesnt fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin 9. Tomlinson, C. A. (1999). The differentiated classroom: Responding to the needs of all learners. Alexandria, VA: ASCD 10. Pcurari, O. (coord.) Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003 11. Pcurari, O. 2004, Instruirea difereniat din persepctiva noilor teorii ale inteligeneiimplicaii pentru formarea cadrelor didactice, tez de doctorat, Universitatea din Bucureti 12. Pcurari, O.Tepelea, A.,O u deschis spre clas, n curs de tiprire. 13. Skowron, J. (2001). Powerful lesson planning models: The art of 1.000 decision. The Mindful School. Arlington Heights, IL: SkyLight Professional related
No comments:
Post a Comment